Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÍNGE, mingi, s. f. 1. Obiect sferic (rar ovoidal), de diverse dimensiuni și greutăți, confecționat din cauciuc, piele, celuloid, material plastic etc. (umplut cu aer), care se folosește în diferite jocuri (sportive), în gimnastica medicală etc.; balon (1). 2. Joc cu mingea (1). [Var.: míngie s. f.] – Cf. sl. mêč.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÍNGE s. (în unele sporturi) balon, (reg.) hapuc, (Transilv. și Olt.) cotcă, (Ban. și Transilv.) pilă, (prin Ban.) pulmă, (Transilv. și Ban.) surducă, (arg.) bășică. (Bate ~ pe maidan.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mínge (míngi), s. f. – Balon. – Var. (Bucov.) mince. Sl. męčĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 197; Byhan 318; Berneker, II, 42; Conev 104), cf. sb. mečak, rus. mjačĭ, mag. mancs.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mínge s. f., art. míngea, g.-d. art. míngii; pl. mingi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÍNGE ~i f. Obiect sferic, de diverse dimensiuni, elastic, care, fiind umplut cu aer, este folosit ca jucărie sau pentru a practica anumite jocuri sportive sau distractive. ~ de fotbal. [G.-D. mingii] /cf. sl. mĕci
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)