Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÍNIMUM s. n., adv. 1. S. n. Punct, limită, fază reprezentând extrema inferioară. 2. S. n. Cea mai mică cantitate, valoare, intensitate; minim1. 3. Adv. În cantitatea, timpul, spațiul minim2; cel puțin..., pe puțin...; măcar. – Din lat., fr. minimum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÍNIMUM s.n. Cea mai mică valoare pe care o poate lua o mărime variabilă. ♦ Punct, limită inferioară. // adv. Cel puțin; măcar. // s.n. V. minim. [< fr., lat. minimum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÍNIMUM I. s. n. 1. punct, limită inferioară. 2. cea mai mică cantitate, valoare, intensitate etc.; minim (III). II. adv. cel puțin; măcar. (< lat., fr. minimum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÍNIMUM s. minim.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Minimum ≠ maxim
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
mínimum adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mínimum s. n., art. mínimumul
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÍNIMUM ~uri n. Valoare inferioară a unei mărimi variabile; limită inferioară; minim. /<lat., fr. minimum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
la mínimum loc. adv.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)