MINISTERIÁBIL, ministeriabili, s. m. (Rar) Persoană care aspiră la demnitatea de ministru. [Pr.:-ri-a-] – Din it. ministeriabile. Cf. fr. ministrable.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MINISTERIÁBIL s.m. (Ironic; în trecut) Aspirant la demnitatea de ministru. [Pron. -ri-a-. / după fr. ministrable].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MINISTERIÁBIL s. m. susceptibil de a deveni ministru. (< it. ministeriabile)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ministeriábil s. m. (sil. -ri-a-), pl. ministeriábili
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink