MIRÍFIC, -Ă, mirifici, -ce, adj. (Livr.) Minunat, măreț. – Din fr. mirifique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIRÍFIC, -Ă adj. (Liv.) Minunat, măreț; admirabil. [Cf. lat. mirificus, fr. mirifique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MIRÍFIC, -Ă adj. (și adv.) minunat; măreț; admirabil. (< fr. mirifique, lat. mirificus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MIRÍFIC adj. v. minunat, splendid, strălucitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mirífic adj. m., pl. mirífici; f. sg. mirífică, pl. mirífice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MIRÍFIC ~că (~ci, ~ce) livr. Care provoacă admirație ieșită din comun; în stare să producă admirație extraordinară. /<fr. mirifique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink