Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: mister (substantiv neutru) , mister   
MISTÉR1, mistere, s. n. 1. Ceea ce este (încă) necunoscut, neînțeles sau descoperit; taină; secret. 2. Dogmă creștină pe care biserica o consideră inaccesibilă rațiunii omenești. 3. (La pl.) Ritualuri religioase în Grecia și Roma antică la care participau doar cei inițiați. 4. (La pl.) Lucrare dramatică specifică evului mediu, cu caracter religios sau laic, reprezentată cu prilejul unor sărbători (religioase). [Var.: (înv.) mistèriu s. n.] – Din fr. mystère, lat. mysterium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÍSTER2 s. m. (Mai ales în Anglia) Termen de adresare către un bărbat care nu are titlu nobiliar; domn. – Cuv. engl.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MISTÉR s.n. 1. Ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați. ♦ Taină; secret. 2. Doctrină religioasă care nu era împărtășită decât unui număr restrâns de inițiați. ♦ Dogmă religioasă creștină care trebuie primită așa cum este dată și care se crede a fi inaccesibilă rațiunii omenești. 3. (În evul mediu în țările catolice) Dramă religioasă cu subiect biblic și hagiografic. [Cf. fr. mystère, lat. mysterium – lucru ascuns].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MÍSTER s.m. Termen de adresare în Anglia către un bărbat care nu are titlu nobiliar; domn. [< engl. mister].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MISTÉR1 s. n. 1. (pl.) ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați. 2. doctrină religioasă care nu era împărtășită decât unui număr restrâns de inițiați. ◊ dogmă religioasă creștină care trebuie primită așa cum este și care se crede a fi inaccesibilă rațiunii. 3. lucrare dramatică medievală cu subiect biblic și hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut, neînțeles, încă inexplicabil; taină; secret. (< fr. mystère, lat. mysterium, gr. mysterion)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MÍSTER2 s. m. inv. (adresare în Anglia către un bărbat care nu are titlu nobiliar) domn. (< engl. mister)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MISTÉR s. 1. enigmă, secret, taină, (rar) misteriozitate, (fig.) șaradă. (~ele naturii.) 2. v. taină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mistér s. n., pl. mistére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
míster s. m. invar.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MISTÉR ~e n. 1) Lucru necunoscut sau nepătruns de rațiune; taină; enigmă. 2) rel. Dogmă creștină considerată ca fiind inaccesibilă rațiunii omenești. 3) (în antichitatea greco-romană) Ansamblu de teze și de practici religioase, cunoscute numai persoanelor inițiate. 4) (în evul mediu) Operă dramatică cu caracter religios. /<fr. mystere, lat. mysterium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)