Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MITITÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mititei, -ele, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui mic; micuț. ◊ Expr. De mititel = de mic copil; de tânăr. A se face mititel = a se strânge (pentru a nu fi văzut); p. ext. a lua o atitudine modestă, umilă (în fața cuiva). ♦ (Substantivat) Apelativ afectuos pentru a vorbi cu sau despre un copil ori (ir.) cu sau despre o ființă tânără, naivă. 2. S. m. Cârnăcior făcut din carne tocată, amestecată cu diverse condimente, care se mănâncă fript la grătar; mic. 3. S. m. (Pop.; art.) Unul dintre numele d******i. – Din mic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MITITÉL adj., s. 1. adj. micuț, (pop.) micșor, micșorel, micutel, micuțel, (reg.) michiț, mititioc. (Un copil ~.) 2. s. mic. (A mâncat doi ~ cu pâine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mititél adj. m., pl. mititéi; f. sg. mititícă/mititeá, pl. mititéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mititél s. m., pl. mititéi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MITITÉL ~i m. Preparat culinar de forma unui cârnăcior, făcut din carne tocată, cu adaos de condimente și prăjit la grătar. /Din mic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MITITÉLUL s. art. v. aghiuță, demon, diavol, d**c, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)