MITRALIÉRĂ, mitraliere, s. f. Armă automată de calibru mic, ușor transportabilă, cu care se poate trage într-un timp scurt un număr mare de proiectile asemănătoare cu gloanțele de pușcă. [Pr.: -li-e-] – Din it. mitragliera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MITRALIÉRĂ s.f. Armă automată de calibru mic pe afet, cu tir foarte rapid. [Pron. -li-e-. / cf. fr. mitrailleuse, it. mitragliera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MITRALIÉRĂ s. f. armă automată montată pe afet, cu tir foarte rapid. (< it. mitragliera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MITRALIÉRĂ s. (MIL.) (înv.) mitralieză, (arg.) cățea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mitraliéră (armă) s. f. (sil. -tra-li-e-), g.-d. art. mitraliérei; pl. mitraliére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MITRALIÉRĂ ~e f. Armă automată de calibru mic, instalată pe un suport, care are o cadență de tragere rapidă (continuă sau în rafale). [Sil. -li-e-] /<it. mitragliera
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
pistól-mitraliéră s. n. (sil. -tra-li-e-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
púșcă-mitraliéră s. f. (sil. -tra-li-e-), g.-d. art. púștii-mitraliére; pl. puști-mitraliére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink