MIZANTRÓPIC, -Ă, mizantropici, -ce, adj. Care se referă la mizantrop sau la mizantropie; care denotă mizantropie, provocat de mizantropie. – Din fr. misanthropique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MIZANTRÓPIC, -Ă adj. De mizantrop; ursuz, posac. [Cf. fr. misanthropique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
mizantrópic adj m. (sil. mf. miz-), pl. mizantrópici; f. sg. mizantrópică, pl. mizantrópice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MIZANTRÓPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de mizantropie; propriu mizantropiei. Idee ~că. /<fr. misanthropique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink