mizerá, mizeréz, vb. I (reg.) a trăi în mizerie.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
MÍZER, -Ă, mizeri, -e, adj., s. m. și f. (Livr.) 1. Adj., s. m. și f. (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. Adj. (Despre starea, mediul în care se află oamenii, despre obiecte etc.) Care denotă o situație foarte proastă; p. ext. sărăcăcios. [Acc. și: mizér] – Din lat. miser, -a, it. misero.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÍZER ~ă (~i, ~e) 1) și substantival Care nu dispune de mijloace de existență; lipsit de mijloace materiale; sărman; sărac; nevoiaș. 2) Care manifestă sărăcie extremă; în stare de mare sărăcie. /<lat. miser, ~a, it. misero
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MIZÉR, -Ă adj. (Liv.) Sărman, sărac, nenorocit; vrednic de milă, de compătimire. [< lat. miser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MIZÉR, -Ă adj. sărman, nenorocit. ◊ vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. miser, it. misero)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!mizér adj. m., pl. mizéri; f. mizéră, pl. mizére
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
MÍZER adj. v. sărăcăcios.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MÍZER adj. v. biet, deplorabil, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, păcătos, prăpădit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MÍZER adj., s. v. calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mízer adj. m., s. m., pl. mízeri; f. sg. mízeră, pl. mízere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink