Dex molie

MÓLIE, molii, s. f. Nume generic dat mai multor specii de fluturi mici de noapte, ale căror larve rod lucrurile de origine vegetală sau animală. ◊ Compuse: molia-zidurilor sau molie-de-casă = mic crustaceu terestru cu corpul oval, cenușiu, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Oniscus murarius); molia-stupilor = găselniță¹. – Din sl. molĩ.

MÓLIE s. (ENTOM.) 1. (Tinea) (reg.) molete, mușină, muștă. 2. molie-de-casă (Oniscus murarius) = (prin Munt.) prepeleac.

MÓLIE s. v. câinele-babei, gărgăriță.

mólie (mólii), s. f. – Nume dat mai multor specii de fluturi mici. Sl. molĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 202; Conev 52), cf. slov., cr., rus. molj, mag. moly. – Der. molete, s. m. (vierme ce trăiește în făină, Tenebrio molitor), reconstituit din pl. moleți, din bg. molec „molie” (Candrea).

mólie s. f. (sil. -li-e), art. mólia (sil. -li-a), g.-d. art. móliei; pl. mólii, art. móliile (sil. -li-i-)

MÓLIE ~i f. 1) Specie de fluturi mici, ale căror larve atacă diferite produse animale sau vegetale (obiecte de lână, blănuri, boabe de cereale, făină, fructe etc.). ◊ Ros, mâncat de ~i bătrân și ramolit. 2) fig. Persoană tăcută, care face rău pe ascuns. /<sl. moli

MOLIA-ALBÍNELOR s. v. găselniță.

MOLIA-STÚPILOR s. v. găselniță.

MOLIE-DE-STÚP s. v. găselniță.

mólia-albínelor (sil. -li-a)/mólie-de-albíne (sil. -li-e) s. f.

mólia-mérelor s. f. (sil. -li-a)

mólia-porúmbului s. f. (sil. -li-a)

mólia-strúgurilor s. f.

mólia-stúpilor (sil. -li-a)/molie-de-stup (sil. -li-e) s. f.

mólia-zídurilor s. f. (sil. -li-a)

mólie-de-cásă s. f. (sil. -li-e), art. mólia-de-cásă (sil. -li-a)

mólie-de-câmp s. f. (sil. -li-e), art. mólia-de-câmp (sil. -li-a)

mólie-de-pământ s. f. (sil. -li-e), art. mólia-de-pământ (sil. -li-a)