MONOFIZÍT, -Ă, monofiziți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține monofizitismului, privitor la monofizitism. 2. S. m. și f. Adept al monofizitismului. – Din fr. monophysite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOFIZÍT, -Ă adj. Referitor la monofizitism. // s.m. și f. Adept al monofizitismului. [Cf. germ. Monophysit, it. monofisita].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOFIZÍT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monofizitismului. (< fr. monophysite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monofizít adj. m., s. m., pl. monofizíți; f. sg. monofizítă, pl. monofizíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink