MONOPLÁN, monoplane, s. n. Avion cu o singură aripă, așezată transversal și simetric față de fuzelaj. – Din fr. monoplan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOPLÁN adj., s.n. (Avion) cu un singur rând de aripi. [Cf. fr. monoplan].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOPLÁN adj., s. n. (avion) cu un singur rând de aripi. (< fr. monoplan)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monoplán s. n. (sil. -plan), pl. monopláne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONOPLÁN ~e n. Aparat de zbor cu un singur rând de aripi. /<fr. monoplan
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink