MONOPODÍE, monopodii, s. f. 1. (Lit.) Structură metrică alcătuită dintr-un singur picior. 2. (Med.) Malformație congenitală caracterizată prin existența unui singur picior. – Din fr. monopodie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOPODÍE s.f. (Med.) Malformație constând din prezența unui singur picior. [Gen. -iei. / < fr. monopodie, cf. gr. monopodia < monos – unic, pous – picior].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOPODÍE s. f. 1. structură metrică foarte simplă, dintr-un singur picior. 2. malformație congenitală constând din prezența unui singur picior. (< fr. monopodie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monopodíe s. f., g.-d. art. monopodíei; pl. monopodíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink