MONOPROGRAMÁRE s. f. mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după fr. monoprogrammation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monoprogramáre s. f., pl. monoprogramări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink