MONORÁI, monoraiuri, s. n. Monoșină. – Din fr. monorail.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONORÁI s.n. Cale ferată terestră sau, mai ales, suspendată, alcătuită dintr-o singură șină; monoșină. [< fr. monorail].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONORÁI s. n. cale de rulare cu o singură șină suspendată; monoșină. (< fr. monorail)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MONORÁI s. v. monoșină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
monorái s. n., pl. monoráiuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONORÁI ~uri n. Cale de rulare, suspendată sau terestră, având o singură șină; monoșină. /<fr. monorail
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink