MONOTEMÁTIC, -Ă, monotematici, -ce, adj. Cu o singură temă. – Din engl. monothematic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOTEMÁTIC, -Ă adj. Cu o singură temă. ♦ Referitor la monotematism. [Cf. it. monotematico].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
monotemátic adj. m., pl. monotemátici; f. sg. monotemátică, pl. monotemátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink