MORFEMÁTIC, -Ă, morfematici, -ce, adj. Care ține de morfem, privitor la morfem. – Morfem + suf. -atic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MORFEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la morfem. [< morfem + -(a)tic].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MORFEMÁTIC, -Ă adj. referitor la morfem. (< morfem + -/a/tic)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
morfemátic adj. m., pl. morfemátici, f. sg. morfemátică, pl. morfemátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MORFEMÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de morfem; propriu morfemului. Analiză ~că. /morfem + suf. ~atic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink