MORMÁN, mormane, s. n. Îngrămădire de obiecte de același fel; cantitate (mare) dintr-un material strâns la un loc; grămadă, maldăr. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MORMÁN s. v. grămadă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mormán (mormáne), s. n. – Grămadă, stivă. Origine suspectă, dar sigur expresivă, cum o indică suf. -man. Poate se datorează unei confuzii între rădăcina expresivă mot „bot” cu mor-, cf. morînci. Ipoteza unei origini prerom. (Rusu, Dacor., XI, 148) nu pare sigură.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mormán s. n., pl. mormáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MORMÁN ~e n. Grămadă de obiecte sau de materiale neomogene; maldăr. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink