MOTOPLANÓR, motoplanoare, s. n. Planor cu motor auxiliar. – Din fr. motoplaneur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOTOPLANÓR s. n. planor echipat cu grup motopropulsor. (< fr. motoplaneur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
motoplanór s. n., pl. motoplanoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink