MOȚĂIÁLĂ, moțăieli, s. f. Faptul de a moțăi; moțăit, moțăitură. – Moțăi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOȚĂIÁLĂ s. v. ațipire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
moțăiála s. f., g.-d. art. moțăiélii; pl. moțăiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink