Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
M****Í, m******c, vb. IV. Refl. (Reg.; despre bărbați; depr.) A avea însușiri sau a adopta atitudini de femeie. – Din m****e1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
M****Í, m******c vb. IV. Refl. (Pop.) A se moleși. – Din m****e1.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
m****í vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. m******c, imperf. 3 sg. m*****á; conj. prez. 3 sg. și pl. m*****áscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
M****E1, m****i, s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Spec. Femeie căsătorită; soție. – Lat. mulier, -eris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
M****E2, m****i, s. f. Acțiunea de a (se) m**a; m**at1. – V. m**a.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE M****Í mă ~ésc intranz. pop. depr. (despre bărbați) A căpăta însușiri de m****e; a se comporta ca o m****e. /Din m****e
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
M****E ~i pop. 1) Persoană matură de s*x feminin; femeie. 2) Femeie căsătorită în raport cu bărbatul ce i-a devenit soț; nevastă; soție. 3) depr. Femeie cu apucături urâte; cață; mahalagioaică. /<lat. mulier, ~eris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
M****E1, m****i, s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Soție. – Lat. mulier, -eris.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
M****E2, m****i, s. f. Acțiunea de a (se) m**a.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
MAMA-M*****I s. v. placentă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
M****E s. 1. v. înmuiere. 2. v. palatalizare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
M****E s. v. femeie, nevastă, soție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PLETELE-M*****I s. pl. v. mătreață-de-arbori.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
m****e (m****i), s. f. – 1. Femeie măritată. – 2. Femeie, soție. – Mr. mul’are, megl. mul’ari, istr. mulere. Lat. mŭlier (Densusianu, Hlr., 66; Pușcariu 1120; Candrea-Dens., 1162; REW 5730), cf. v it. mogliera (v. lomb. m***r, logud. muglèri), v. fr. moillier, prov., port. molher, cat. muller, sp. mujer. Pentru schimbarea accentului, cf. Rosetti, I, 59. De uz comun, are o nuanță depreciativă în limba literară. Der. m***ratic, adj. (m***resc, feminin; afemeiat, desfrînat); m***rcană, s. f. (femeie chipeșă); m***rcea, s. m. (poreclă pentru bărbații m***ratici); m***relnic, adj. (înv., m***resc); m***resc, adj. (femeie); m***rește, adv. (femeiește); m***ret, s. n. (adunare de femei); m***ri, vb. refl. (a fi în societatea femeilor, a se efemina); m***rie, s. f. (înv., m*********e, period); m***ros, adj. (înv., afemeiat); m***rotcă, s. f. (Banat, bărbat dominat de nevastă); m***rușcă, s. f. (femeiușcă, mai ales la păsări; dozator la războiul de țesut).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
m****e (femeie, înmuiere) s. f., g.-d. art. m*****i; pl. m****i
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink