Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÚNTE, munți, s. m. 1. Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri. ◊ Expr. Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. Fig. Grămadă, cantitate mare (și înaltă) din ceva; morman. ♦ Om foarte înalt (și solid). 3. (În sintagma) Munte de pietate = întreprindere capitalistă de credit specializată în acordarea de credite pe baza amanetării obiectelor de uz personal; casă de lombard. – Din lat. mons, -tem.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÚNTE s. (GEOGR.) 1. masiv, (înv.) codru, promontoriu. (~ții Bucegi.) 2. munte de gheață v. aisberg.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
múnte (múnți), s. m. – Ridicătură de pămînt mai mare decît dealul; lanț montan. – Mr., istr. munte, megl. munti. Lat. montem (Pușcariu 1128; Candrea-Dens., 1169; REW 5664), cf. it., sp., port. monte, prov., fr. mont, cat. munt. Se folosește în Trans. cu sensul special de „pășune”, cf. sp. monte „pădure”. – Der. Muntenia s. f. (Valahia); muntean, adj. (de la munte); muntean, s. m. (locuitor al Munteniei); muntenesc, adj. (muntean, valah); muntenește, adv. (ca în Valahia); muntenism, s. n. (particularitate lingvistică din Muntenia); munticel, s. m. (colină), cf. muncel; muntar, s. m. (Trans., mulgător de vaci și oi care pasc); muntos, adj. (de munte), pe care Pușcariu 1229 îl derivă direct din lat. montuōsus. – Din rom. provine pol. multanka „flaut”, din numele propriu muntenia (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Candrea, Elemente, 403).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
múnte s. m., pl. munți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÚNTE ~ți m. 1) Ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, cu înălțimi care depășesc, în general, 800 ◊ ~ de gheață ghețar plutitor; aisberg. Prin ~ți și văi peste tot; pretutindeni. 2) fig. Cantitate mare de ceva; grămadă; morman. /<lat. mons, ~is
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cápră-de-múnte (capră sălbatică) (ca-pră) s. f., g.-d. art. cáprei-de-múnte; pl. cápre-de-múnte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BUJOR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BUJOREL-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BULBUCEL-DE-MÚNTE s. v. bulbuc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CHIMEN-DE-MÚNTE s. v. brioală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
COACĂZ-DE-MÚNTE s. v. păltior.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FRASIN-DE-MÚNTE s. v. mojdrean.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
GUZGAN-DE-MÚNTE s. v. belhiță, chițcan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MICȘUNEA-DE-MÚNTE s. v. toporaș, viorea, viorică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MICȘUNELE-DE-MÚNTE s. pl. v. unghia-păsării.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUȘCHI DE MÚNTE s. v. lichen.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PANSELUȚE-DE-MÚNTE s. pl. v. unghia-pă-sării.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÂNDUNICĂ-DE-MÚNTE s. v. drepnea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SCÂNTEIUȚĂ-DE-MÚNTE s. v. parpian.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STURZ DE MÚNTE s. v. cocoșar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUNĂTOARE-DE-MÚNTE s. v. parpian.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SUSAI-DE-MÚNTE s. v. tâlhărea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘUVAR-DE-MÚNTE s. v. firuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TRANDAFIR-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VÂSC-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
VIȘINĂ-DE-MÚNTE s. v. sisinei.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cápră de múnte s. f. + prep. + s. m., g.-d. art. cáprei de múnte; pl. cápre de múnte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cocóș-de-múnte s. m., pl. cocóși-de-múnte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
curéchi-de-múnte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
drob-de-múnte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
garoáfă de múnte s. f. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
garofíță de múnte s. f. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
găínă-de-múnte s. f., pl. găíni-de-múnte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
liliác-de-múnte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
micsándră-de-múnte (bot.) s. f., g.-d. art. micsándrei-de-múnte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
múnte-blóc s. m., pl. munți-blóc
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
múnte-de-pietáte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
plop de múnte s. m. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
râia-múnților (bot.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
rug de múnte s. m. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
scorúș de múnte s. m. + prep. + s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ștévie-de-múnte s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șuvár-de-múnte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
trandafír-de-múnte s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CASCADELOR (CASCADE RANGE) [kəskéid reindʒ], Munții ~, lanț muntos vulcanic și cristalin în V S.U.A. și Canadei, de-a lungul țărmului Oc. Pacific. Lungime: 1.126 km. Alt. max.: 4.392 m (Mt. Rainier). Numeroși vulcani stinși. Parcuri naționale.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
CĂPĂȚÎNII, Munții ~, culme muntoasă în partea central-sudică a Carpaților Meridionali, cu orientare V-E și o lungime de 37 km, situată între Valea Motrului la N, Depr. Olteană la S, Valea Oltețului la V și Olt la E. Alt. max.: 2.130 m (vf. Nedeia). Constituită din șisturi cristaline și gnaise la N și calcare la S, care dau un relief specific de doline, lapiezuri, pereți abrupți, hornuri, chei (cheile Bistriței vîlcene de la Costești, Luncavățului ș.a.). Relieful dezvoltat pe șisturile cristaline se remarcă prin prezența celor trei supr. de nivelare carpatice (Borăscu: 1.800-2.000 m, Rîu șes: 1.300-1.700 m și Gornovița: 900-1.000 m alt.) acoperite cu păduri de molid.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
COASTEI (COAST MOUNTAINS), Munții ~, lanț muntos în Canada și S.U.A., în lungul coastei Oc. Pacific. Alcătuiți din granite și puternic tectonizați. Lungime: c. 1.700 m. Alt. max.: 4.042 m (vf. Waddington). Păduri de conifere. Mici ghețari.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
CORDILIERII, Munții ~, cel mai lung lanț muntos de pe glob (c. 18.000 km), situat de-a lungul țărmurilor vestice ale Americii de Nord și de Sud (Anzi), constituit din două șiruri paralele. Alt. max.: 6.193 m (vf. McKinley), în America de Nord și 6.959 (vf. Aconcagua)., în America de Sud. Lățime max.: c. 1.600 km în America de Nord și c. 900 km în America de Sud. Supr. totală: c. 90 mii km2. Formează cumpăna de ape dintre oceanele Atlantic și Pacific. Circa 80 de vulcani activi. În depr. intramontane se află deșerturi și semideșerturi întinse. Bine împăduriți. Expl. de min. de cupru, aur, argint, cositor, plumb, platină, salpetru, petrol și cărbune.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
IZVORU MUNTELUI, lac de retenție pe valea Bistriței, între M-ții Ceahlău (în V) și Stănișoarei (în E), la 505 m alt., dat în folosință în 1960; amenajat în vederea furnizării apei necesare hidrocentralei de pe valea Bistriței; 32,6 km2. Lungime: 35 km; lățime max.: 2 km; ad. max.: 96 m. Vol.: 1,23 miliarde m3. Zonă turistică.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
OAȘ 1. Munții ~, unitate montană joasă (400-800 m alt.), situată în lanțul vulcanic din NV Carpaților Orientali, între granița de N a României și pasul Huta-Certeze de pe cursul superior al râului Valea Rea. Sunt alcătuiți din lave andezitice care acoperă depozitele de marne, argile și gresii miocene. Au aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe vârfuri cu adpect de domuri. Alt. max.: 869 m (vf. Obârșiei). Expl. de min. neferoase complexe și de mat. de costr. Păduri de fag și de gorun în alternanță cu pajiști. 2. Depresiunea ~ sau Țara Oașului, depresiune de origine tectono-vulcanică, situată pe Valea Turului, între M-ții Oaș și Gutâi. Supr.: c. 550 km2. Relief variat, cu altitudini medii reduse, în cadrul căruia se disting dealuri piemontane (400-600 m alt.), martori de eroziune, câmpii piemontane (200-400 m alt.), terase și lunci. Compartimentată în trei bazinete: Negrești, Târșolț și Cămârzana. Climă răcoroasă cu inversiuni de temperatură iarna. Temp. medie anuală este de 8-9ºC; precipitații moderate: 700-950 mm/an. Păduri de fag și conifere. Expl. forestiere și miniere (bentonite la Racșa). Izvoare minerale (Bixad, Luna, Valea Mariei). Zonă etnografică și folclorică în care muzica populară, dansul, portul popular oșenesc și tradițiile populare și-au păstrat vitalitatea.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
ŠAR PLANINA (Munții Șar), lanț muntos în NV Macedoniei, alcătuit din șisturi cristaline, dolomit și calcar, extins pe direcție NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioară a râului Vardar, la granița cu Albania și Serbia-Muntenegru. Include și masivele Korab, Bistra, Jablabica și Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezintă pereții abrupți, vârfuri semețe (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 ș.a.), văi adânci, circuri și lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane ș.a. Păstorit pe culmile înalte. Versanții sunt acoperiți cu păduri. Stațiuni ale sporturilor de iarnă (Popova Šapka ș.a.). Turism.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
URȘILOR, Muntele ~ v. Beerenberg.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
Definiții din dicționare neoficiale:
la munte expr. (deț.) izolator; (în) secția restrictivă.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române | Permalink
stațiune la munte expr. (deț.) izolator.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2014 DEX online (http://dexonline.ro)