MURGÚȚ, -Ă, murguți, -e, adj., s. m. și f. Diminutiv al lui murg2. – Murg2 + suf. -uț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MURGÚȚ s. v. murguleț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
murgúț adj. m., s. m., pl. murgúți; f. sg. murgúță, pl. murgúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink