MURMURĂTÓR, -OÁRE, murmurători, -oare, adj. Care murmură; șopotitor, susurător, murmuitor. – Murmura + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MURMURĂTÓR adj. 1. v. susurător. 2. v. foșnitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
murmurătór adj. m., pl. murmurătóri; f. sg. și pl. murmurătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MURMURĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care murmură. Voce ~oare. /a murmura + suf. ~ător
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink