MUSCHETÁR, muschetari, s. m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franței. – Din fr. mousquetaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUSCHETÁR s.m. v. mușchetar.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MUSCHETÁR s. m. 1. (în evul mediu) soldat de infanterie înarmat cu o muschetă. 2. nobil dintr-un corp militar de călăreți aparținând casei regale franceze. (< fr. mousquetaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
muschetár / mușchetár s. m., pl. muschetári / mușchetári
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
muschetár s. m., pl. muschetári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUȘCHETÁR, mușchetari, s. m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franței. – Din fr. mousquetaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române | Permalink
MUSCHETÁR ~i m. ist. 1) Ostaș din trupele de infanterie înarmat cu muschetă. 2) Militar din rândurile nobilimii franceze, care își făcea serviciul în unitățile speciale de cavalerie de la curtea regală. ◊ Mănuși-~ mănuși pentru femei cu manșetă foarte lată. Pălărie-~ pălărie cu boruri mari și răsfrânte. /<fr. mousquetaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MUȘCHETÁR s.m. 1. Soldat înarmat cu o muschetă. 2. Nobil care făcea parte dintr-un corp militar de călăreți aparținând casei regale franceze. [Var. muschetar s.m. / < fr. mousquetaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
mușchetár v. muschetár
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink