MUSCHÉTĂ, muschete, s. f. Armă de foc portativă din evul mediu, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. [Var.: muschét s. n.] – Din fr. mousquet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUSCHÉTĂ s.f. Veche armă de foc cu fitil, portativă, folosită înainte de inventarea puștii. [Var. muschet s.n. / cf. fr. mousquet, it. moschetto].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MUSCHÉTĂ s. f. veche armă de foc, cu fitil, asemănătoare cu archebuza. (< fr. mousqueton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
muschetă (muschéte), s. f. – Armă de foc cu fitil. It. moschetta (sec. XIX). – Der. muschetar, s. m., din fr. mousquetaire; muschetărie, s. f., din it. moschetteria, fr. mousqueterie.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
muschétă s. f., pl. muschéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUSCHÉTĂ ~e f. înv. Armă de foc portativă, cu fitil. /<fr. mousquet
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink