MUZÉU, muzee, s. n. Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea și expunerea obiectelor care prezintă interes istoric, științific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și expuse astfel de obiecte. ◊ Loc. adj. De muzeu = a) rar, prețios; b) (ir.) învechit. – Din lat. museum, germ. Museum, fr. musée.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUZÉU s.n. Instituție care colecționează, păstrează și prezintă publicului obiecte de artă, relicve, documente istorice, științifice etc.; localul acestei instituții. ◊ De muzeu = a) rar, prețios; b) (ironic) învechit. [Pl. -ee, -euri. / cf. fr. musée, germ. Museum < lat. museum, gr. mouseion – templu al muzelor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MUZÉU s. n. instituție care achiziționează, conservă și îndeosebi expune în vederea studierii, educării și delectării publicului, obiecte de artă, relicve, documente istorice, științifice etc. (< fr. musée, germ. Museum, lat. museum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
muzéu s. n., art. muzéul; pl. muzée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUZÉU ~e n. 1) Instituție care colecționează, studiază, păstrează și expune publicului monumente ale culturii materiale și spirituale. 2) Clădire în care se află această instituție. /<lat. museum, germ. Museum, fr. musée
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cásă-muzéu s. f., g.-d. art. cásei-muzéu; pl. cáse-muzéu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink