MUȘCÁTĂ, mușcate, s. f. Numele mai multor plante erbacee perene, cu frunze reniforme, palmat-lobate și cu flori roșii, albe sau roz dispuse în umbele, cultivate ca plante decorative (Pelargonium). – Din bg. muškato, magh. muskáta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUȘCÁTĂ s. v. nucșoară, priboi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUȘCÁTĂ s. (BOT.; Pelargonium) (rar) pelargonie, (reg.) belagoni, indrușaim, mușcătură, mușcățel, rotundă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mușcată (-te), s. f. – Pelargonie (Pelargonium odoratissimum). – Var. mușcat, mușcățel. Germ. Muskat, în parte prin intermediul mag. muskáta (Cihac, II, 517). Din același cuvînt, prin intermediul rus. muškatnyῑ, provine mușcatin, s. n. (înv., nucșoară).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mușcátă s. f., pl. mușcáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUȘCÁT s. n. (Rar) Mușcare. – V. mușca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUȘCÁTĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile sale roșii, roz sau albe, dispuse în inflorescență umbeliformă; pelargonie. /<bulg. muškato, ung. muskáta
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MUȘCÁT s. v. mușcare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUȘCATUL-BROÁȘTELOR s. v. iarba-broaștei.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUȘCATUL-D******I s. (BOT.; Scabiosa lucida) (reg.) sipică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MUȘCATUL-D******I s. v. ruin.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NUCĂ DE MUȘCÁTĂ s. v. nucșoară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mușcát adj. m., pl. mușcáți; f. sg. mușcátă, pl. mușcáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mușcát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink