MUȘCHETÁR, mușchetari, s. m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franței. – Din fr. mousquetaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române | Permalink
MUȘCHETÁR s.m. 1. Soldat înarmat cu o muschetă. 2. Nobil care făcea parte dintr-un corp militar de călăreți aparținând casei regale franceze. [Var. muschetar s.m. / < fr. mousquetaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
mușchetár v. muschetár
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
muschetár / mușchetár s. m., pl. muschetári / mușchetári
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink