Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
MÂGLĂ, mâgle, s. f. (Reg.) Stivă. – Din magh. mágla (var. a lui máglya).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÂGLĂ s. v. ceață, grămadă, maldăr, morman, movilă, negură, pâclă, purcoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mấglă2, mấgle, s.f. (reg.) 1. bețișor de măsurat bârnele în pereți. 2. sfeșnic de lemn.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
mâglă s. f. (sil. -glă), g.-d. art. mâglei; pl. mâgle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mîglă (mấgle), s. f. – (Trans., Mold.) Grămadă, morman. Mag. mágl(y)a (Candrea). Legătură cu măgură (Tiktin; Scriban) pare dubioasă. – Der. mîglaș, s. m. (lucrător care taie sare în minele de sare gemă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
mîglă (mấgle), s. f. – Ceață. Sl. *mĭgla (Tiktin; Candrea; Graur, Rom., LIII, 384); cf. rus. mygla (Vasmer, II, 109).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)