MĂGULEÁLĂ, măguleli, s. f. Faptul de a măguli; vorbă sau gest de măgulire; lingușeală; amăgeală. – Măguli + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂGULEÁLĂ s. v. lingușire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măguleálă s. f., g.-d. art. măgulélii; pl. măguléli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂGULEÁLĂ ~éli f. v. A MĂGULI și A SE MĂGULI. ◊ A umbla cu ~eli a căuta să câștige bunăvoința cuiva prin vorbe de laudă, atenții, servicii. /a măguli + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink