MĂGĂRÍE, măgării, s. f. Comportare, atitudine, faptă sau vorbă obraznică, impertinentă; obrăznicie. – Măgar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂGĂRÍE s. v. obrăznicie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măgăríe s. f., art. măgăría, g.-d. art. măgăríei; pl. măgăríi, art. măgăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂGĂRÍE ~i f. Purtare, vorbă sau faptă prostească, impertinentă; neghiobie. /măgar + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink