MĂRITÍȘ, măritișuri, s. n. Măritat1. – Mărita + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂRITÍȘ s. căsătorie, măritat, (rar) măritare, (pop.) mărit. (~ul unei femei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măritíș s. n., pl. măritíșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂRITÍȘ ~uri n. Căsătorie a unei fete. /a mărita + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink