MĂRĂCINÍȘ, mărăcinișuri, s. n. Desiș de mărăcini, loc acoperit cu mărăcini; mărăcinet. – Mărăcine + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂRĂCINÍȘ s. mărăcini (pl.), spinărie, (reg.) mărăcinet, spinăriș, spinet, spiniș. (S-a încurcat în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mărăciníș s. n., pl. mărăciníșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂRĂCINÍȘ ~uri n. 1) Loc unde cresc mărăcini. 2) Desiș de mărăcini. /mărăcine + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink