NARATÓR, -OÁRE, naratori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Povestitor. – Din lat. narrator, fr. narrateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NARATÓR, -OÁRE s.m. și f. (Liv.) Povestitor. [Cf. lat. narrator, fr. narrateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NARATÓR, -OÁRE s. m. f. povestitor. (< fr. narrateur, lat. narrator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NARATÓR s. v. povestitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
naratór s. m., pl. naratóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NARATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. livr. 1) Persoană care are darul de a nara frumos; povestitor. 2) Autorul unei narațiuni; povestitor. /<lat. narratir, fr. narrateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
naratoáre s. f., g.-d. art. naratoárei; pl. naratoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink