NÁTRIU s. n. (Chim.) Sodiu. – Din fr. natrium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NÁTRIU n. Metal alcalin, moale, alb-ar-gintiu, foarte activ din punct de vedere chimic, cu diferite întrebuințări în instalațiile nucleare, în metalurgie, ca reducător; sodiu. /<fr. natrium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NÁTRIU s.n. (Chim.) Sodiu. [Pron. -triu. / < germ. Natrium, cf. fr. natrium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NÁTRIU s. n. sodiu. (< fr. natrium, germ. Natrium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NÁTRIU s. v. sodiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nátriu s. n. (-triu pron. -triu), art. nátriul; simb. Na
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NÁTRIU (‹ fr., germ.) s. n. (CHIM.) Sodiu.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink