NEÁNT s. n. Noțiune filozofică care desemnează vidul, neființa, inexistența, nimicul. [Pr.: ne-ant] – Din fr. néant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÁNT n. 1) Noțiune filozofică care de-semnează neființa, inexistența, nonexistența. 2) Adâncime foarte mare; prăpastie; noian; genune; abis. [Sil. ne-ant] /<fr. néant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEÁNT s.n. Ceea ce nu există; gol, neființă; nimic. [Pron. ne-ant. / < fr. néant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEÁNT s. n. neființă, nonexistență, gol nesfârșit, nimic. (< fr. néant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NEÁNT s. inexistență, neființă, nimic, nonexistență, (rar) negură, neunde, uitare, (înv.) nedereasă, nefapt. (Așa-zisa liniște a ~ului.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neánt s. n. (sil. -ant), pl. neánturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink