Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
NEAUZÍT, -Ă, neauziți, -te, adj. (Despre sunete, zgomote etc.) Care nu se aude; imperceptibil. ♦ (Cu valoare de superlativ) De care nu s-a mai auzit; extraordinar, nemaiauzit, nemaipomenit. [Pr.: ne-a-] – Ne- + auzit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a