Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: nebunesc (adjectiv) , nebuni (verb tranzitiv)   
NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebunești, adj. Care denotă lipsă de rațiune, de minte; necugetat, nesocotit. ♦ Care depășește cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obișnuită; excesiv, exagerat. – Nebun + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEBUNÉSC adj. 1. dement, demențial, smintit. (Un act ~.) 2. nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Faptă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nebunésc adj. m., f. nebuneáscă; pl. m. și f. nebunéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEBUNÍ, nebunesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Pop.) A înnebuni. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Nu mă nebuni! exclamație folosită pentru a exprima mirarea (și neîncrederea) față de cele auzite. – Din nebun.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NEBUNÍ ~ésc tranz. v. A ÎNNEBUNI. /Din nebun
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE NEBUNÍ mă ~ésc intranz. pop. (mai ales despre copii) A-și face de cap (ca un nebun); a se ține de pozne. /Din nebun
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEBUNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care vâdește nebunie; demențial. 2) Care este lipsit de rațiune; nesocotit; necugetat; nechibzuit. 3) fig. Care depășește limitele obișnuite, întrecând măsura; nesocotit; necugetat; nechibzuit. /nebun + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
nebuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nebunésc, imperf. 3 sg. nebuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. nebuneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)