Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: necăji (verb tranzitiv) , necăjire (substantiv feminin)   
NECĂJÍRE, necăjiri, s. f. Acțiunea de a (se) necăji și rezultatul ei. – V. necăji.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
necăjíre s. f., g.-d. art. necăjírii; pl. necăjíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NECĂJÍ, necăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A pricinui cuiva un necaz, o neplăcere; a face cuiva sânge rău; a mânia, a amărî, a supăra. ♦ A sâcâi, a tachina pe cineva; a agasa, a plictisi. ♦ Refl. A se enerva, a se mânia. 2. Refl. A depune eforturi (mări) pentru realizarea unui scop; a-și da osteaneala, a se trudi; a se căzni. [Var.: (reg.) năcăjí vb. IV] – Din necaz. Cf. sl. nakazati.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NECĂJÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A deranja cu repetarea insistentă a aceluiași lucru; a pisa; a plictisi. 2) (ființe) A supune unor chinuri (fizice); a chinui. /Din necaz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE NECĂJÍ mă ~ésc intranz. 1) A depune multă trudă; a se strădui din răsputeri; a se osteni; a se chinui; a se obosi; a se munci; a se căzni. 2) A fi cuprins de supărare, de necaz; a se supăra; a se enerva. /Din necaz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NECĂJÍ vb. 1. v. mâhni. 2. v. nemulțumi. 3. v. în-ciuda. 4. v. enerva. 5. v. strădui. 6. v. chinui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
necăjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. necăjésc, imperf. 3 sg. necăjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. necăjeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)