NECINSTITÓR, -OÁRE, necinstitori, -oare, adj. (Înv.) Care necinstește; dezonorant, infamant. – Necinsti + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NECINSTITÓR adj. v. compromițător, degra-dant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
necinstitór adj m., pl. necinstitóri; f. sg. și pl. necinstitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink