NECONDIȚIONÁT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. Nesupus nici unei condiții, fără rezerve. [Pron. -ți-o-. / < ne- + condiționat, cf. fr. inconditionné].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. nesupus nici unei condiții; fără rezerve. (după fr. inconditionné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NECONDIȚIONÁT adj. 1. v. absolut. 2. v. neprecupețit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
necondiționát adj. m. (sil. -ți-o-), pl. necondiționáți; f. sg. necondiționátă, pl. necondiționáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NECONDIȚIONÁT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la condiționat) Care urmează a fi acceptat fără condiții. [Sil. -ți-o-] /ne- + condiționat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink