Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
neghiná, pers. 3 sg. neghinéază vb. I (reg.) a se umple de neghină.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
NEGHÍNĂ, neghine, s. f. Plantă erbacee cu tulpina și cu frunzele păroase, cu flori roșii-purpurii, cu sămânța măruntă, de culoare neagră, răspândită mai ales în culturile de grâu; năgară (Agrostemma githago); p. restr. sămânța acestei plante care, măcinată împreună cu grâul, dă făinii un gust neplăcut și toxicitate. ◊ Expr. A alege neghina din grâu (sau grâul din neghină) = a despărți ceea ce este bun de ceea ce este rău. A semăna neghină = a produce discordie, ceartă. ♦ Fig. Ceea ce este rău, vătămător, primejdios; ceea ce trebuie înlăturat. [Pl. și: neghíni] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEGHÍNĂ ~e f. 1) Plantă erbacee cu tulpină înaltă, păroasă, cu frunze lungi, cu flori roșii și cu semințe mărunte negre, toxice, ce crește prin semănături. 2) Sămânța acestei plante. ◊ A alege ~a de grâu (sau grâul din ~) a separa binele de rău sau pe cei buni de cei răi. A nu ști să deosebească grâul de ~ a nu putea face distincție dintre bine și rău sau dintre cei buni și cei răi. [G.-D. neghinei] /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEGHÍNĂ s. (BOT.; Agrostemma githago) năgară, zizanie, (pop.) mălură, (înv. și reg.) plevilă, (reg.) negreață, (înv.) pleavă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NEGHÍNĂ s. v. sălbăție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neghínă (neghíne), s. f. – Plantă (Agrostemma githago). – Megl. migl’ină. Origine suspectă. E greu de separat acest cuvînt de neg și negară, dar der. e greu de explicat; probabil cu suf. -ină, cf. pescuină, ciorchină, știrbină, stupină, vizuină etc. Nu e mai ușoară nici explicația prin intermediul lat. *nigrῑna (Koerting 6540; cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 282) sau *nigellῑna (Pușcariu, Conv. Lit., XXXIX, 71; Pușcariu 1163; Pascu, Beiträge, 22; REW 5917; cf. Graur, BL, V, 107). – Der. neghiniță, s. f. (chimion, obiect foarte mic); neghinos, adj. (invadat de neghină). Din rom. provine rut. nehyn (Candrea, Elemente, 406).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
neghínă s. f., g.-d. art. neghínei; pl. neghíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
neghínă-sălbátică s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)