NEÎNCRÉDERE s. f. Lipsă de încredere; îndoială, suspiciune. – Ne- + încredere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎNCREDERE f. (negativ de la încredere) Vot de ~ vot prin care parlamentul unei țări ia poziție împotriva politicii guvernului sau a unui reprezentant al puterii de stat și care are drept urmare demisia acestora. [G.-D. neîncrederii] /ne- + încredere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEÎNCRÉDERE s. 1. v. suspiciune. 2. v. îndoială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Neîncredere ≠ încredere
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
neîncrédere s. f., g.-d. art. neîncréderii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink