Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: nemernic (adjectiv) , nemernici (verb tranzitiv)   
NEMERNICÍ, nemernicesc, vb. IV. 1. Intranz. (Înv. și reg.) A pribegi, a rătăci. 2. Tranz. (Rar) A aduce pe cineva într-o stare jalnică, nefericită, mizeră. – Din nemernic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEMERNICÍ vb. v. hoinări, vagabonda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nemernicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 p1. nemernicésc, imperf. 3 sg. nemerniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. nemerniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEMÉRNIC, -Ă, nemernici, -ce, adj., s. m. și f. 1. (Om) ticălos, infam, mârșav. ♦ (Om) de nimic, fără valoare; nevrednic, neputincios. 2. (Pop.) (Om) vrednic de milă, sărman. 3. (Înv.) (Om) străin, pribeag, pripășit. – Din sl. namĕrĩnŭ „care vine”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEMÉRNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre persoane) 1) Care este de nimic; lipsit de valoare; netrebnic. 2) Care este în stare să comită fapte nedemne; infam; josnic; abject; afurisit; ticălos; mârșav; netrebnic. 3) înv. Care trezește compătimire; nenorocit; netrebnic. 4) înv. Care a venit din altă parte; venetic. /<sl. namĕrinu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEMÉRNIC adj. v. biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NEMÉRNIC adj., s. v. ticălos.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NEMÉRNIC adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, pribeag, pripășit, slăbănog, străin, venetic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Nemernic ≠ vrednic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
nemérnic adj. m., s. m., pl. nemérnici; f. sg. nemérnică, g.-d. art. nemérnicei, pl. nemérnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)