Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
NEMILUÍT, -Ă, nemiluiți, -te, adj. (Rar) 1. Care se află în cantitate mare, fără măsură, mult. ◊ Loc. adv. (Curent; substantivat, f.) Cu nemiluita = în cantitate foarte mare, din belșug; fără socoteală, fără măsură; cu ghiotura. 2. (Adesea adverbial) Fără milă1, fără cruțare; p. ext. îndârjit, înverșunat. – Cf. milă1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a