NEOGÓTIC, -Ă, neogotici, -ce, adj., s. n. (Stil în arhitectura și artă) care reevaluează goticul și prelucrează formal elementele lui decorative. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-gothique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEOGÓTIC, -Ă adj. Stil neogotic (și s.n.) = stil modern în arhitectura și în arta decorativă europeană din sec. XIX, care urmărea să reînvie stilul gotic. [< fr. néo-gothique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEOGÓTIC, -Ă adj. stil ~ (și s. n.) = stil modern în arhitectura și arta decorativă europeană, inspirat din stilul gotic. (< fr. néo-gothique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
neogótic adj. m. (sil. ne-o-) gotic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEOGÓTIC (‹ fr.) s. n. (Și adj.) Stil în arhitectură și în artele decorative europene, inițial în Marea Britanie (H. Walpole, J. Wyatt, A.W.N. Pugin, Th. Rickman), în Franța (E.E. Viollet-le-Duc) și în Italia (P. Selvatico, C. Boito), de la sfârșitul sec. 18 și din sec. 19, care constă în reevaluarea goticului și în prelucrarea formală a elementelor lui de decorație.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink