Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
NEOGRÉC, -EÁCĂ, neogreci, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limba neogreacă (și substantivat, f.) = limba greacă din perioada modernă, începând din sec. XVI până în zilele noastre; greaca modernă. 2. Care se referă la limba neogreacă (1), care ține de limba neogreacă, propriu limbii neogrecești sau, p. ext., poporului grec modern sau Greciei moderne; neogrecesc. Influența neogreacă. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-grec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEOGRÉC, -EÁCĂ adj. Referitor la Grecia modernă. // s.f. Limba greacă modernă. [< fr. néo-grec].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEOGRÉC, -EÁCĂ adj. referitor la Grecia modernă. ◊ (s. f.) limba greacă modernă (din sec. XVI până astăzi). (< fr. néo-grec)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NEOGRÉC adj. neogrecesc. (Literatura ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neogréc adj. m. (sil. ne-o-grec) grec
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEOGREÁCĂ f. mai ales art. Limba populației de bază din Grecia modernă. [Sil. ne-o-] /<fr. néo-grec
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEOGRÉC ~eácă (~éci, ~éce) Care aparține Greciei moderne sau populației ei; din Grecia modernă. [Sil. ne-o-] /<fr. néo-grec
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
neogreácă (limba) s. f. (sil. ne-o-grea-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)