Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
NEOKANTIANÍSM s. n. Curent filozofic de la sfârșitul sec. XIX, care reluând unele teze din filozofia lui Kant a căutat să asimileze noile rezultate ale științelor. [Pr.: ne-o-kan-ti-a-] – Neo- + kantianism (după fr. néo-kantisme).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEOKANTIANÍSM s.n. Orientare idealistă din filozofia contemporană (reprezentată de mai multe școli), care reia tezele kantiene în condițiile noilor achiziții ale științelor, aducând contribuții mai ales în domeniul epistemologiei, filozofiei culturii și axiologiei. [Cf. germ. Neokantianismus, rus. neokantianstvo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEOKANTIANÍSM s. n. orientare în filozofia contemporană care preia în special interpretarea kantiană a conceptelor de obiectivitate și metodă, căutând să asimileze noile rezultate ale științelor în perspectiva unei reedificări a logicii și a teoriei cunoașterii pe bazele idealismului. (< germ. Neukantianismus, după fr. néo-kantisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
neokantianísm s. n. (sil. ne-o-, -ti-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)