NEOPOZÁBIL, -Ă, neopozabili, -e, adj. (Despre un act judiciar) Care nu poate fi invocat față de alte persoane și în alte cazuri decât în cele determinate de lege; inopozabil. [Pr.: ne-o-] – Ne- + opozabil (după fr. non-opposable).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
neopozábil adj. m., pl. neopozábili; f. sg. neopozábilă, pl. neopozábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink